Pornim din Olimp, ca întotdeauna.
Carmen e și ea cu noi, deși nu știe asta încă; Luca, la fel. Din vârful hotelului Majestic îi urmărim cum intră în stațiune, trăgând după ei valizele încă nearse de soare pe strada complet goală. Se zăresc și schimbă câteva cuvinte.
Tatăl ei îi spusese că are în sânge statul la coadă. Bunica ei a stat la coadă, mama ei a stat la coadă, și acum venise rândul ei. Încăperea mirosea a dezinfectant, apă stătută, naftalină și cel puțin trei tipuri diferite de parfum.
Balconul e mic, probabil cel mai mic loc în care ai fumat vreodată. Nu, de fapt odată ai fost la Paris și camera de hotel avea un astfel de balcon, doar că descoperit. Cu toate astea, nu te-ai obișnuit cu noul apartament și ești plină de vânătăi pe mâini și pe picioare după toate încercările de a evita, fără succes, colțuri de mobilă.
Un scurt jurnal pe care am vrut să îl pun cap la cap de ceva timp, de momente pe care le-am înregistrat pe un handy-cam de-a lungul primăverii și verii prin România, fie prin munți, la mare, în deltă, în orașul putrezind – fragmente de doliu, pierdere, speranță.
Cu pasul hotărât, privirea în asfalt și ușor încruntatx, Lori se întorcea de la școală. După atâta timp, tot nu găsise obiectul potrivit, și știa că trebuia să ia curând o decizie ca să aibă destul timp să lucreze la proiect.
O compoziție ambientală ce abordează tema reutilizării în contextul dezastrului de mediu. Pe fundalul unui peisaj subacvatic netulburat și senin, un cd-player vechi și abia funcțional devine punctul focal al piesei, vocea distorsionată a unei lumi care își anticipeaza sfarsitul.
Câteva raze de soare își făcură apariția printre draperiile de la geam, ceea ce însemna că era dimineață. Ariana, care se răscolise toată noaptea fără să închidă un ochi, se ridică încet și fără zgomot din pat și se apropie de fereastră. Aruncă o privire printre draperii și privi grădina de zarzavaturi, pomii fructiferi și pădurea din depărtare.
adev despre trecut e un material educativ în trei părți care documentează fapte culturale ale oamenilor din preistoria online.
Toni este mic. Toni a fost mic dintotdeauna și cred că de asta îl iubesc. În fiecare dimineață ieșim în pădure ca să adunăm ciuperci, multe ciuperci, ciuperci pentru totx cex din comuna noastră.